Cronica (jurnalul galeriilor)

Revista ProArte nr.17 / 2007

Jurnalul Galeriilor

TUR DE ORIZONT

Deşi societatea politică românească se ocupă prea puţin de fenomenul “cultură“, marele noroc este că diverse ONG-uri culturale, Societatea Colecţionarilor de Artă din România, dar mai cu seamă muzeele cele mai importante din ţară organizează Încă, cu evidente mari greutăţi, semnificative expoziţii nu numai de interes cultural, dar şi educaţional, de promovare a culturii şi artei, În primul rând a celei româneşti, despre care nu mai are spaţiu de prezentare, pe cât ar trebui, nici canalele de radio şi televiziune specializate În acest sens, cât despre celelalte, ce să mai vorbim – vid (tare Îmi vine să scriu “vid total”, dar expresia este greşită).

Cu bunăvoinţa muzeelor ne facem datoria a aduce la cunoştinţa iubitorilor de artă şi, nu numai, a celor mai importante evenimente pe care le-au organizat În anul 2007, cu multă sârguinţă, pricepere şi pasiune.

1. Muzeul Naţional de Artă al României

a) Expoziţii deschise În Muzeul National de artă al României: Arta abstractă italiană – 1910-1960 (17.01-25.03.2007); Donaţia de grafică Eugen Gâscă (1908-1989) (15.03-27.05.2007); Wifredo Lam. Cartografie intimă (26.06-24.06.2007); Pieter Paul Rubens În gravura secolelor XVII-XIX (22.06-27.01.2008); Mobilier provincial francez din Provence, Normandia şi Bretania (19.05-15.07.2007); Culorile Avangardei. Arta În România – 1910-1950 (12.07-2.09.2007); Rodica Maniu – pictură şi grafică (iulie-30.09.2007); Descoperirea peisajului. Œnce­pu­turile modernităţii româneşti (25.07.2007-28.01.2008); Arta spaniolă „ din secolul XX. Colecţia de artă a Fundaţiei “La Caixa” (31.10.2007-27.01.2008); Grigorescu, pictor al naturii (26.10.2007-30.03.2008).

b) Expoziţii organizate În străinătate: La face cachee de la “Colonne sans fin”, sediul UNESCO din Paris (3.09-7.09.2007); Constantin Brâncuşi la Budapesta, galeria Institutului Cultural Central European (27.03-15.04.2007).

c) Participări la expoziţii organizate În Bucureşti şi În ţară: Culorile avangardei. Arta În România – 1910-1950, itinerată la Muzeul Naţ ional Brukenthal, Sibiu, Muzeul de artă Constanţ a, Muzeul de artă Timişoara; Mişu Popp – reprezentant al academismului românesc, itinerată la Muzeul naţ ional Brukenthal, Sibiu, Muzeul de artă Braşov; Comunismul În România, la Muzeul naţional de istorie a României, Bucureşti (28.06-15.04.2007).

d) Participări la expoziţii organizate În străinătate: Capodopere ale artei europene – Palatul Quirinale, Roma (24.03-20.05.2007); In Praise of God: Anatolian Rugs in Transylvanian Churches, 1500-1750 – Muzeul Sakip Sabanci, Istanbul (19.04-19.08.2007; Europa, Rusia, Europa – Galeria de Stat Tretiakov, Moscova (21.05-29.07.2007); A l’apogee de l’impressionisme. La collection Georges de Bellio – Muzeul Marmottan, Monet, Paris (10.04.2007-3.02.2008).

e) Programe şi servicii oferite publicului: Programe educative pentru şcoli şi grădiniţe: 322 vizite active şi 273 cursuri În atelierul de creaţie, la care au participat aproximativ 5.000 de elevi; Programe pentru familii: 123, la care au participat 4.150 de copii şi părinţi; Programe În spaţiul ludic “Pasărea ascunsă În piatră“: 23, la care au participat 350 de copii şi 260 de părinţi; Programe pentru publicul adult, de care au beneficiat 515 paticipanţi: Rendez-vous cultural (15 seminarii), Un ceas pentru artă (21 de ghidaje tematice În regim de gratuitate) şi Opera sub clar de… lupă (3 prezentări În regim de gratuitate, fiecare centrată În jurul unei opere); Programe educative pentru copii: 42, În cadrul programului Scoala de sâmbătă, la care au participat 610 copii, organizate la Muzeul “Theodor Pallady”; Programe educative În regim de gratuitate pentru copiii protejaţi de centre de plasament, asociaţii şi funda ii, precum şi pentru copiii cu handicap fizic şi probleme psihice uşoare, la cererea instituţiilor autorizate: 36 vizite active şi 27 cursuri În atelierul de creaţ ie, la care au participat 450 de copii; Noaptea Muzeelor, proiect international iniţiat de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţ a (19 mai); Musique ancienne. Musiques aux musee, stagiune de muzică veche organizată În parteneriat cu Institutul Francez din Bucureşti şi Ambasada Franţ ei(23 mai, 10 iunie, 9 octombrie, 10 octombrie, 18 noiembrie).

2. Muzeul naţ ional de istorie a României

a) Expoziţii deschise În Muzeul naţional de istorie a României: Epoca de aur Între propagandă şi realitate (ianuarie-februarie); Œntâmpinarea sfintelor sărbători pascale (martie-aprilie); Achiziţii şi donaţii intrate În patrimoniul Muzeului naţional de istorie a României În anul 2006 (martie-aprilie); O cronologie a războiului rece – 1945-1989 (mai); Comunismul În România – 1945-1989 (iulie-septembrie); Zbor În trecut. Imagini aeriene (fotografice) de Georg Genster (octombrie-noiembrie); Naşterea unei mari expoziţ ii: A l’aube de l’Europe. Les grandes cultures neolithiques de Roumanie (octombrie 2007-ianuarie 2008); Pelegrin prin Transilvania (noiembrie 2007-ianuarie 2008)

b) Expoziţii organizate cu ocazii speciale: O istorie În cretă. Complexul rupestru de la Murfatlar-Basarabi (decembrie 2007-februarie 2008); 130 de ani de la cucerirea independenţei de stat a României (Craiova, 2007); Viaţa cotidiană la curtea Regelui Ferdinand I, 1914-â1927 (mai-iunie 2007, În colaborare cu Muzeul naţional Cotroceni); Ion I.C. Brătianu. 80 de ani de la moarte (noiembrie 2007, la Muzeul judeţean Argeş); Diplomaţia română - imagini dintr-un deceniu negru, 1945-1955 (noiembrie 2007), organizată la Ministerul Afacerilor Externe); Evoluţia monedei şi bancnotei În România. Expoziţie-eveniment: Brăţările dacice recuperate de statul român (ianuarie-februarie 2007).

c) Expoziţii itinerante: Comunismul În România (Varşovia).

d) Participări cu bunuri de artă din patrimoniul Muzeului naţ ional de istorie a României la expoziţii internaţ ionale (iunie 2007-ianuarie 2008): Atila şi hunii; The grand atelier; Sub semnul grifonului. Mormintele regale ale sciţilor.

3. Muzeul naţional Cotroceni

a) Expoziţii temporare: Roma – Bogdan Vlăduţă (pictură); cu Societatea Colecţionarilor de Artă din România – Italia văzută de pictori români (pictură); cu lucrări din colecţii particulare – Brâncuşi În ţara sa de obârşie; Maria Pillat Brateş (acuarele şi desene); Reconstruirea absidei – Marin Gherasim (pictură); Mesajele culorii Perpetuum – Mihaela Muntenu RÎmnic (pictură şi obiecte din plexiglas); Viaţa cotidiană la curtea regelui Ferdinand I (1914-1927); Bucureştii de altă dată (cărţi poştale şi emisiuni filatelice); Cartea veche Între restaurare şi perpetuare; Œn grădina Palatului Cotroceni (pictură); Salonul naţional de artă decorativă, ediţia a VIII-a; Balcic – moştenirea unui vis; Expoziţie filatelică internaţ ională româno-chineză şi lansarea emisiunii filatelice “Cupa mondială de rugby – Franţa 2007”; Expoziţ ia de pictură şi grafică “Samson Flexor”; Expoziţia “Tabloul ce nu de mâna omului fu plăsmuit. Icoanele lui Jerzy Nowosielski”; Expoziţia de grafică “Monumentele noastre În creatia graficianului elveţian Anton Kaindl”; Expoziţia de pictură “Nostalgia fabulosului Bizanţ “.

c) Expoziţii temporare în galeriile de artă:

Serbana Drăgoescu, Radu Drăgoescu, Aida Petrarian – pictură, artă decorativă, tapiserie – Galeria Dialog, expoziţie intitulată “Trei generaţ ii”, realizată sub pasionanta Îngrijire a cunoscutului istoric de artă Ruxandra Garofeanu, consilierul artistic al Primăriei sectorului 2, unde primarul Neculai Onţanu a creat şi a stimulat un univers demn de laudă pentru promovarea culturii şi artei româneşti.radu-dragoescu-peisaj-galeria-dialog.jpgserbana-dragoescu-punctul-tapiserie-haute-lisse-3.jpg

Expoziţia reflectă pasiunea pentru arta plastică a trei generaţii: Aida Petrarian, bunica-pictoriţă; Radu Drăgoescu, tatăl-pictor şi grafician; Serbana Drăgoescu, pictor şi artist decorator specializat În tapiserie constructiv-simbolistă. Expoziţia a constituit un succes datorat Serbanei Drăgoescu şi Ruxandrei Garofeanu, prima că a strâns cu pasiune lucrările tatălui său, conservându-le şi pe ale bunicii sale, pe care i-a admirat nespus, rar Întâlnindu-se situaţ ia ca trei generaţ ii să -şi exprime plastic emoţiile.

Marin Sorescu - pictorul, februarie-martie, Galeria Dialog, expoziţie ce ne readuce expozitia-marin-sorescu-galeria-dialog.jpgîn memorie marele talent de pictor şi desenator al cunoscutului poet, despărţit de noi atât de devreme; degajat în tuşele colorate ne reaminteşte de “La lilieci”, de un spirit zeflemist, de o mare libertate faţă de convenţ iile picturale ale zilelor noastre, minimalizând miturile.

Constantin Gheorghe – pictură, mai, Galeriile Orizont, expoziţ ie organizată de mult constantin-gheorghe-autoportret-galeria-orizont.jpgiubitorul de artă Neculae Călugăriţa, cunoscut colecţionar şi bun prieten cu pictorul, dar, În acelaşi timp, egal amic cu majoritatea artiştilor din vechiul ”palat” al picturii, denumit Nifon. Constantin Gheorghe, la fel de talentat cât a fost de modest, ne-a părăsit În plinătatea unei creaţii tensionată, dar aparent calmă, un simbolist remarcabil, echilibrat cromatic şi Îndrăgostit de peisaj şi de chipul său ca şi Narcis, În tuşe degajate, transmite În pictura sa, armonie şi linişte emoţ ională, fapt care Îl va caracteriza În pictura românească modernă.

Emanuel Craiu – grafică, goblen, februarie, Galeriile Sigma, cunoscut grafician, deschide o expoziţ ie cu lucrări În goblen, realizate pe desene imaginate de artist. Cum acesta este un creator cu tendinţ e abstracte, expoziţ ia atrage prin ineditul simbolistic, fiecare lucrare conţ inând un element al modului filosofic de a gândi, de a imagina cum ar putea transpune pe hârtie elementele grafice adecvate să răspundă ideilor sale. Aşa este şi imaginea pe care o redăm intitulată “Viaţa”. O săgeată (ca un trăznet rupe neaşteptat zidul, ce imaginează pământul) distrugându-l În bucăţele ce se vor pierde În neant.

Simona Vasiliu Chintilă – pictură, aprilie, Galeriile Orizont, discretă şi inventivă şi-a păstrat expresia picturală, rămânând fidelă unei cromatici adecvate tuturor genurilor artistice pe care cu talent şi ambiţie a reuşit să le realizeze, amintind aici de arta monumental ă (fresca şi mozaicul) şi de arta decorativă (tapiseria), la acestea adăugându-se aceea pe care a iubit-o cel mai mult – pictura.

Antusa Chiţac – (sticlă, amenajări interioare), Romeo Dragnea – (sticlă şi grafică), Mihaela Chiţac – (pictură şi gravuri decorative pe lemn şi colaje), Marcel Chiţac – (pictură), mai, Galeria Artelor, Cercul Militar Naţional, expoziţia unei familii talentate (mama, tatăl, fiica şi ginerele), care propune cu Îndrăzneală noutăţi ale genurilor artistice şi reuşeşte să atragă admiraţia iubitorilor de artă. Luăm În considerare operele de artă realizate În sticlă (pâte-de-verre, vitralii, panouri decorative, corpuri de iluminat), picturile expresive lucrate În culori acrilice şi cunoscutele, deja căutatele picturi În ulei, reprezentând naturi moarte dar mai cu seamă nuduri. O expoziţie complexă, reuşit ă prin calitatea plastică a tuturor exponatelor, care a bucurat atât familia, cât mai ales pe cei care le-au admirat.


Marian şi Victoria Zidaru – pictură, sculptură, instalaţie, fotografie, imagine video, artefacte şi materii vegetale tradiţ ionale satului, iunie, Căminul Artei, parter, reuşesc, încă o dată, să spargă canoanele şi nu numai ale urmelor tradiţionale, sau ale picturii (baie de abur) bolşevice, ci chiar acelea la care au aderat iniţial, sub inspiraţia unui fel de ”guru”, supus rapid unei aspiraţii, aşa-zise celeste, neortodoxismul, care apucase să seducă nevinovăţia unor artişti mai tineri absorbiţi de noua idee a “prologului”, fără să se gândească la faptul – aşa cum am mai scris – că va exista şi un “epilog”, care nu va însemna decât faptul că tinerii prologişti s-au maturizat şi că nu mai au nevoie de acel “guru”, rămas în praful pe care trăsura înnoitoare, construită de foştii ucenici, ce alergau tinereşte şi înnoitori, într-o vestimentaţie adecvată curentului creat – naturalismul – şi inspirate din emoţiile plastice ale talentatului Florin Niculiu. In naturalismul lor, Marian şi Victoria, deşi îşi păstrează caracterul de ”current”, revine de fiecare dată, dar nu aidoma celui exprimat anterior, ci neapărat cu ceva absolut nou, absolut activ şi la zi conceptual şi gradat “ethnic”, pe măsură ce ştiinţa (tehnica) se înnoieşte, se per­fecţionează, devine mai absconsă şi mai puţin uşor de înţeles. Si totuşi, în solitudinea lor, Marian şi Victoria Zidaru, în simplitatea principiilor lor filozofice rămân credincioşi noului în libertatea creaţiei, exprimându-şi fără teamă gândurile, simbolurile aşa cum izvorăsc ele din subconştientul iniţiatic, reuşind, în mare măsură, cu ajutorul tehnicilor moderne să -l transpună în conştient, în raţionalul vizual, ce va comunica viitorului drumul lor de artişti, aparent izolaţi, menţionând ca exemple ciclul “anotimpurile” sau cutremurătoarele ”massacre”.

 

Emil Ciocoiu – pictură iunie, Galeriile Galateca (Natura, Omul, Universul), expoziţie ce mi-a adus aminte, cu bucurie, de succesul ce se prevedea că îl va avea un grup de tineri pe care îi observam şi îi încurajam să continue În a-şi păstra vehemenţa şi curajul cromatic al tradiţiei artei româneşti interbelice: Emil Ciocoiu, Mircea Ciobanu, Gabriel Catrinescu şi Ion Ressu. emil-ciocoiu-universul-galeria-galateca.jpgViaţa a făcut ca drumurile lor să se despartă, fiecare construindu-şi calea proprie de dezvoltare şi iată că, după mai mulţi ani, aproape 11, Emil Ciocoiu, are o apariţie aproape şocantă, departe de liniştita operă figurativă. reuşită Însă, ca şi a colegilor săi, de acum 30 de ani. Cuprins de acelaşi simţământ al culorii, culisează Între un fel de figurativ şi o simbolistică abstractă, inspirându-se de la Cezanne, pictorul care a pus bazele noului curent ce a dominat două decenii din sfârşitul secolului XIX şi Începutul secolului XX. O pictură luminoasă, puţin decorativă dar sentimentală şi armonioasă cromatic. Emil Ciocoiu şi-a găsit un drum propriu, de altfel ca şi al pictorilor din grupul amintit, fiecare din ei astăzi devenind o entitate bine definită.

Marcel Guguianu – sculptură, iulie, Sala Dalles, mereu tânărul artist – tânăr prin sentimentul pe care a reuşit să -l imprime operelor sale – marcel-guguianu-nud-sala-dalles.jpgÎn majoritate folosind marmura finisată până aproape de perfecţiune, cu o tenacitate şi pasiune pe care rar o mai întâlneşti în acest domeniu. Marcel Gurguianu are o sensibilitate remarcabilă – şi aceasta pare dusă la extrem – imaginile aproape ireale ce reprezintă goliciunea tandră şi pasională a corpului femeii în linii desăvârşit abstracte, leagăn simbolic al întregii omeniri. Este o plăcere pentru un iubitor de artă să fi văzut expoziţ ia Gurguianu, iar dacă nu a avut această posibilitate să treacă şi să -şi bucure sufletul la Muzeul ce-i poartă numele, unde şi-a donat întreaga operă, în oraşul Bârlad.

Bogdan Pietris - pictură, septembrie, Galeriile Orizont, expoziţie comemorativă la împlinirea a unui an de la trecerea lui în nefiinţă, spre culmile colorate pe care le-a visat şi le-a transpus pe bucăţica de pânză, cu pasiune, cu emoţ ia omului care se lasă dus de valul puternic al talentului pe care îl are. A plecat prea devreme dintre noi dar a realizat suficient pentru a se Încadra În categoria tradiţiei interbelice, ai căror artişti au avut o expresie unică În Europa. Am mai spus-o şi mă repet, mă „ ndoiesc de calitatea acelor critici şi istorici de artă care asimilează pictorii noştri ca făcând parte sau amintind de şcoala artistului “X” sau “Y” european, ori pe care îl imită. Să fim bineînţeleşi: pictorii noştri nu urmau şcolile sau atelierele diverşilor maeştri francezi. Se Înscriau la un atelier de şcoală pentru că erau trimişi cu bursă, dar nu stăteau la ei, ci colindau muzeele, atelierele celorlalţi pictori, deoarece plecau din ţară formaţi şi În cunoşterea normelor picturale; ei acolo se inspirau, produceau judecăţi asupra ce vedeau. cunoşteau drumul parcurs de pictură de-a lungul secolelor, apoi veneau în ţară şi pictau cum le dictau tradiţ iile noastre de secole, având la bază culoarea, desenul şi armonia Întregului.bogdan-pietris-peisaj-la-marginea-padurii-galeria-orizont.jpg Tabloul nu era departe în frumuseţe de covorul, bluza, fota, troiţa, în esenţă, natura variată şi emoţionant de frumoasă a ţării noastre. Toate acestea au dus la definirea unei picturi singulare, tipic românească, nici impresionistă, nici post-impresionistă, nici expresionistă etc., ci pur şi simplu pictură românească. Nu îl găseşti pe Petraşcu sau Tonitza în nici un muzeu din lume (nu ca existenţ a unui tablou al acestor maeştri, ci ca temă şi tehnică şi armonie cromatică), ci numai aici.Si nu vitregiile social-economice şi politice au făcut ca ei să nu intre în circuitul internaţional – deşi marii istorici de artă îi considerau atunci unici în Europa – ci setea şi pasiunea de frumos a iubitorilor de artă din România care cumpărau tot ce creau artiştii noştri mari, formându-şi astfel celebrele colecţii care au fost şi, din păcate, care devin din ce În ce mai puţine. Bogdan Pietriş este un continuator al interbelicilor şi, eliminând unele teme mai puţ in reuşite, ar fi ajuns la nivelul lor (vezi articolul din această revistă la rubrica ”Remember”, intitulat ”Bogdan Pietriş”).

Florin Niculiu - pictură, septembrie-octombrie, Galeriile Veroniky, a cărui expoziţie ne aminteşte că acum unsprezece ani mai puteam vorbi cu el, schimbam vorbele cu plăcere, discutam eboşele până la finisarea lor; era atât de pătimaş, cu toate acestea nu îţi dădeai seama, părea calm, de multe ori în afara înconjurului său.florin-niculiu-marea-galeria-veronikiart.jpg Lumina reflectată din operele sale nu este rezultatul raţionalului, ci a instinctului, a subconştientului său mai puternic de cele mai multe ori decât conştientul. Temele sale, cromatica folosită este o transpunere a picturii interbelice, la o scară mult spiritualizată. Chiar dacă nu am vrea să o spunem, la prima vedere, Florin Niculiu este un continuator al marilor artişti interbelici.

 

 

***

 

“Atunci! Cine este “pictorul uitat” Dimitrie Berea?” 

articol din revista CASA LUX, autor Vasile Parizescu, Presedintele S.C.A.R.

 

dimitrie-berea-articol-de-vasile-parizescu-in-revista-casa-lux-pag-146.jpg

dimitrie-berea-articol-de-vasile-parizescu-in-revista-casa-lux-pag-147.jpg


dimitrie-berea-articol-de-vasile-parizescu-in-revista-casa-lux-pag-148.jpg

dimitrie-berea-articol-de-vasile-parizescu-in-revista-casa-lux-pag-149.jpg

dimitrie-berea-articol-de-vasile-parizescu-in-revista-casa-lux-pag-150.jpg

dimitrie-berea-articol-de-vasile-parizescu-in-revista-casa-lux-pag-151.jpg

dimitrie-berea-articol-de-vasile-parizescu-in-revista-casa-lux-pag-152.jpg

 

dimitrie-berea-articol-de-vasile-parizescu-in-revista-casa-lux-pag-153.jpg

dimitrie-berea-articol-de-vasile-parizescu-in-revista-casa-lux-pag-154.jpg

dimitrie-berea-articol-de-vasile-parizescu-in-revista-casa-lux-pag-155.jpg

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>